Trăim într-o perioadă de schimbări climatice care reprezintă o mare amenințare pentru întreaga viață de pe pământ. Este un subiect îndelung cercetat care a stârnit preocupări și măsuri la nivel mondial. De altfel, printre primele documente pe care noul președinte al SUA, Joe Biden, le-a semnat s-a numărat și Acordul pentru schimbări climatice încheiat la Paris. Provocarea majoră a secolului nostru este protejarea mediului înconjurător și găsirea sustenabilității care să ne permită, atât nouă cât și generațiilor viitoare, o viață bună într-un mediu sănătos. Recentele rapoarte științifice globale au toate aceeași concluzie: traiectoriile actuale sunt în mod fundamental nesustenabile. https://www.eea.europa.eu/ro/publications/mediul-european-starea-si-perspectiva

„Natura poate păstrată, restaurată şi utilizată în mod durabil“

Cu ocazia prezentării ultimului Raport Global de Evaluare a Biodiversității și a Serviciilor Ecosistemice realizat de IPBES (The Intergovernmental Science-Policy Platform on Biodiversity and Ecosystem Services) președintele instituției, Sir Robert Watson, a spus: „sănătatea ecosistemelor de care depindem noi și toate celelalte specii se deteriorează mai rapid ca niciodată. Ne erodăm chiar fundamentele economiilor, mijloacelor de trai, securității alimentare, sănătății și calității vieții la nivel mondial. Acest raport ne spune, de asemenea, că nu este prea târziu pentru a face diferența, dar trebuie să începem acum la fiecare nivel, de la local la global. Prin schimbare transformativă, natura poate fi păstrată, restaurată și utilizată în mod durabil. Prin schimbare transformativă, ne referim la o reorganizare fundamentală, la nivelul întregului sistem, a factorilor tehnologici, economici și sociali, inclusiv paradigme, obiective și valori.” https://ipbes.net/news/Media-Release-Global-Assessment The International Resource Panel (IRP) a fost lansat de Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (PNUM) în 2007 pentru a construi și a împărtăși cunoștințele necesare pentru a ne îmbunătăți utilizarea resurselor la nivel mondial. În 2019, Programul ONU pentru Mediu (UNEP) a publicat un raport denumit Resursă, Eficiență și Schimbările Climatice – Eficiența materială, Strategii pentru un viitorul cu emisii reduse de carbon. Din acest raport aflăm că „emisiile provenite din producția de materiale precum metale, minerale, lemn și materiale plastice s-au dublat în 1995 – 2015, reprezentând aproape 25% din toate emisiile de gaze cu efect de seră (GES) la nivel mondial. Acest lucru este echivalent cu emisiile totale de GES provenite din agricultură, silvicultură și schimbarea utilizării terenurilor combinate. Cu toate acestea, eficiența materială primește mult mai puțină atenție în discuțiile climatice.” Realizarea și prezentarea spectacolelor se bazează foarte mult pe existența și utilizarea diferitor materiale precum decoruri, mobilier, recuzită, costume, covoare de scenă, mascaturi, luminare, boxe, ecrane, videoproiectoare, mixere etc.  https://www.resourcepanel.org/news-events/resource-efficiency-and-climate-change-full-report-launch-unfccc-race-zero-dialogues; https://www.resourcepanel.org/reports/resource-efficiency-and-climate-change Nu avem dovezi directe că schimbările climatice au influențat apariția și răspândirea virusului COVID-19, dar știm că schimbările climatice modifică modul în care oamenii interacționează cu alte specii de pe Pământ și care contează pentru sănătatea noastră și riscul nostru de infecții. Schimbările climatice provoacă sau facilitează ca animalele să intre în contact cu alte animale cu care în mod normal nu ar interacționa și asta creează o oportunitate pentru viruși să intre în noi gazde. Multe dintre cauzele fundamentale ale schimbărilor climatice cresc, de asemenea, riscul de pandemie. Defrișarea este cea mai mare cauză de pierdere a habitatelor la nivel mondial. Pierderea habitatului obligă animalele să migreze și să intre în contact cu alte animale sau oameni crescând astfel riscul de răspândire a virușilor. Avem multe motive pentru a lua măsuri de reducere a amprentei noastre asupra mediului iar reducerea riscurilor de apariție a bolilor infecțioase este doar unul și cel mai recent dintre ele. Prima lecție legată de o acțiune a mea asupra mediului a fost la vârsta preșcolară. Aruncasem un ambalaj pe jos și bunicul mi-a spus: să nu arunci pe jos ce nu crește în natură, și m-a trimis să-mi culeg gunoiul din șanț. 

Vizitînd expoziţia „All We Need“, în Luxembourg

O experiență interesantă, care m-a pus pe gânduri, s-a întâmplat în anul 2007 când am vizitat expoziția All We Need în Luxembourg. Expoziția explora percepția individului asupra lumii în contextul globalizării și industrializării corelată nevoilor umane și resurselor planetei. Prima parte a expoziției propunea zece instalații mari care narau pe marginea subiectului vieții zilnice creând imagini spectaculoase, cum ar fi o rachetă înaltă de 25 de metri, sticle goale de plastic aranjate sub forma unui val al mării sau statistici realizate cu grămezi de boabe orez care ne îndemnau să reflectăm asupra nevoilor egale între toate ființele umane. Ultima parte propunea interacțiunea cu o aplicație unde răspundeai unei serii de întrebări legate de stilul tău de viață. Întrebări legate de igiena zilnică, rutina zilnică, comportamentul de consum și nivelul de deșeuri produse, obiceiurile alimentare, modul în care colectăm selectiv gunoiul, cât reciclăm, cât călătorim, hobbyuri etc. În urma răspunsurilor la aceste întrebări algoritmii aplicației au calculat care este amprenta mea asupra mediului și de câte planete ar fi nevoie dacă absolut toți locuitorii acesteia ar avea același stil de viață ca si mine. Am fost îngrijorat să aflu că dacă toată lumea de pe pământ ar trăi ca mine ar fi nevoie de 3.1 – 3.4 planete ca să ne rabde pe toți. Am reluat testul modificând puțin valorile pentru a vedea ce se schimbă la final. Nu am reușit să scad sub 3.1 planete pentru niște iresponsabili ca mine. Am fost îngândurat mult timp după asta. https://holzerkobler.com/de/project/all-we-need  În ultimii ani tot mai multe articole și documentare prezintă amprenta asupra mediului pentru diferite produse precum producerea unui kilogram de carne, a unui ambalaj de plastic sau a unui tricou de bumbac. Odată ce vezi și conștientizezi aceste informații nu poți rămâne indiferent, decât dacă …

Nouă abordare

Având în vedere informațiile din introducere cred că este datoria generației noastre să își îndrepte atenția spre un nou principiu care trebuie avut în vedere în realizarea și prezentarea spectacolelor – responsabilitatea față de mediu. Este datoria noastră, a celor care lucrăm în artele spectacolului, să începem să căutăm și să creăm oportunități de a ne remodela sistemele de producție și consum în moduri care respectă disponibilitatea planetei pe termen lung și susțin bunăstarea. Responsabilitatea în contextul realizării și prezentării spectacolelor implică o nouă abordare care, pe lângă toate celelalte considerente, trebuie să aibă în vedere și impactul asupra mediului. Responsabilitatea se referă la conștientizarea și îmbunătățirea impactului pe care îl au asupra mediului materialele, echipamentele, utilajele, metodele de lucru, emisiile, facilitățile și experiențele conexe oferite publicului, colectarea selectivă și reciclarea materialelor implicate în procesul de realizare și prezentare a spectacolelor.  Generația noastră de profesioniști care lucrează în domeniul artelor spectacolului este cea care trebuie să devină conștientă că deciziile lor profesionale au un impact major asupra mediului. Mă refer la directorii instituțiilor de spectacol, producători, regizori, artiști, scenografi, creatori de costume, oameni care lucrează în producție, tehnicieni etc. Toți aceștia trebuie să devină conștienți că activitățile și acțiunile lor au un impact major asupra mediului și a celorlalte vietăți – prezente sau viitoare. Nu cred că este cazul să trecem în extrema în care să golim spectacolele de forme și mijloace în numele protecției mediului. Cu toate că este posibil să ni se servească artiști goi, decoruri „invizibile” și scene scăldate în beznă în numele protecției mediului tot nu vom putea elimina (reduce la zero) impactul pe care spectacolele îl au asupra mediului. Iar dacă am elimina toate activitățile care au impact negativ asupra mediului ce ne-ar mai rămâne? Ce putem face în schimb este să conștientizăm acest impact și să ne informăm, sensibilizăm, educăm noua generație de profesioniști din artele spectacolului în spiritul responsabilității față de mediu. Cred în beneficiile pe care le-ar avea conștientizarea și educarea acestui subiect din interior spre exterior. Varianta inversă în care modificările s-ar realiza în urma presiunii normativelor europene sau sub presiunea publicului – care va deveni conștient înaintea noastră și ne va cere responsabilitate față de mediu – ne va prinde pe picior greșit, și va fi mult mai dificilă și greu de digerat. 

Teme de gîndire şi propuneri

Responsabilitatea față de mediu în artele spectacolului este un subiect complex care necesită studii și cercetări menite să producă cunoașterea impactului pe care realizarea și prezentarea spectacolelor le au asupra mediului, identificarea practicilor menite să reducă impactul negativ asupra mediului și educarea responsabilității față de mediu în rândul profesioniștilor din acest domeniu. Până atunci putem începe, fiecare dintre noi, să ne gândim ce putem să facem noi ca să reducem amprenta asupra mediului a spectacolelor în care suntem implicați. Departe de a fi un expert în domeniul responsabilității față de mediu pot totuși să propun câteva teme de gândire tuturor celor care activează în domeniul spectacolelor. 

• Orientarea spre echipamente și tehnologii noi cu consum electric redus, mai eficiente și mai prietenoase cu mediul.
• Planificarea și programarea eficientă erijată reducerii amprentei asupra mediului a întreg procesului de creație și producție a spectacolelor. Astfel de eforturi ne provocă să conștientizăm și să folosim mai responsabil resursele, să minimalizăm timpii de producție, folosirea atelierelor, utilajelor, echipamentelor și resurselor umane implicate în realizarea spectacolelor.
• Digitalizarea proceselor de muncă astfel încât să reducem utilizarea hârtiei, să eficientizăm comunicarea și timpii de muncă etc.
• Introducerea în fișele tehnice de producție a formulărilor, cerințelor sau elementelor care să direcționeze realizarea și prezentarea spectacolelor spre respectarea responsabilității față de mediu.
• Îmbunătățirea sistemelor de colectare selectivă a deșeurilor rezultate în timpul procesului de realizare și prezentare a spectacolelor.
• Crearea unor sisteme de reciclare sau reutilizare a materialelor rezultate în urma procesului de producție.
• Căutarea și încercarea de a introduce în procesul de producție a cât mai multe materiale „prietenoase” cu mediul, cu un grad ridicat de reciclare sau reutilizare.
• Căutarea și încercarea de a introduce în procesul de producție a cât mai multe materiale de proveniență locală (care nu adaugă transportul la amprenta asupra mediului). 
• Implicarea activă și orientată spre căutarea de soluții prietenoase cu mediul în demersurile de dezvoltare a infrastructurii culturale. 
• Introducerea materialelor reciclabile în acțiunile de deservire a publicului și recomandarea către parteneri și terți să utilizeze articole de unică folosință reciclabile.  
• Dezvoltarea unei platforme de revalorificare a obiectelor, costumelor, elementelor de decor, mobilier și recuzită din depozitele instituțiilor de spectacol. Multe instituții de spectacol încă au tone de astfel de materiale din spectacole casate. Mulți scenografi caută diferite elemente de scenografie și se întreabă dacă ar putea lua de la instituția X elementele Y și Z pe care le-ar modifica și integra în următorul spectacol.
• Crearea de aplicații interactive care să antreneze participanții în misiuni interactive care să-i informeze, responsabilizeze și recompenseze pentru comportamentele responsabile față de mediu.

Generația noastră, de bunăvoie sau silită de împrejurări, se va confrunta cu subiectul impactului pe care spectacolele lor îl au asupra mediului. Asta înseamnă că o să fim puși în situația de a măsura cât de responsabile ecologic și social sunt acțiunile noastre pe tot parcursul creației, realizării și prezentării spectacolelor și vom ajunge să căutăm soluții pentru a reduce impactul negativ asupra mediului înconjurător. Sub incidența tratatelor, reglementărilor, normativelor și recomandărilor europene companiilor din toate industriile li se cere să-și măsoare performanța de mediu a produselor și organizațiilor. La nivelul Uniunii Europene se fac eforturi imense pentru a crea cadrul legal just și echitabil pentru măsurarea performanței asupra mediului susținând oportunitățile de comercializare transfrontalieră a produselor ecologice, încurajând dezvoltarea unei gândiri asupra mediului înconjurător bazată pe ciclul de viață, gestionarea durabilă a materialelor și producția și consumul durabile cu scopul final de a schimba tiparele de producție și consum astfel încât să reușim crearea unei economii sustenabile. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX%3A32013H0179 

Amprenta de mediu pentru realizarea unui spectacol

Comisia Europeana a lucrat și lucrează la dezvoltarea unor metode comune de calculare a amprentei de mediu pentru produsele și organizațiile din diferite sectoare. Un prim program pilot a fost testat între 2013 și 2018 împreună cu peste 280 de organizații și companii voluntare și astfel au apărut un prim set de informații și reguli utilizate pentru calcularea amprentei de mediu. Având tot mai multe astfel de date disponibile cred că ne apropiem de momentul în care o să putem realiza primele calcule a amprentei de mediu pentru realizarea unui spectacol, desfășurarea unui festival sau a activității unui teatru într-un an de zile. https://ec.europa.eu/environment/eussd/smgp/ef_pilots.htm#pef  Strategiile de eficiență în producție, diseminare și consum vor juca un rol esențial în demersurile de realizare și prezentare de spectacole cu o amprentă cât mai mică asupra mediului. Politicile culturale, strategiile și cercetarea privind resursele utilizate în artele spectacolului trebuie să fie mai bine aliniate la nevoia urgentă de atenuare și adaptare la schimbările climatice.  Esențialmente vorbim de conștientizarea și schimbarea comportamentelor noastre, a celor care lucrăm în sectorul artelor spectacolelor sau, de ce nu, în întreaga industrie culturală și creativă. Este necesar să conștientizăm faptul că industria noastră și acțiunile noastre nu poate face abstracție de impactul pe care îl avem asupra mediului. Noi suntem cei care trebuie să facem primii pași spre spectacole responsabile față de mediu și acești prim pași trebuie făcuți acum până nu e prea târziu.  Chiar, tu te gândești la amprenta de mediu a acțiunilor tale? 25 ianuarie 2021